Proiectareauneisecven Ede Nv Arecentrat

Proiectareauneisecven Ede Nv Arecentrat
View more...
   EMBED

Share

Preview only show first 6 pages with water mark for full document please download

Transcript

Proiectarea unei secvenţe de învăţare centrată pe metoda ,,Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat’’ Proiectarea didactică este etapa premergătoare actului didactic. Ea nu poate lipsi din preocupările învăţătorilor, pentru că o lecţie bună este întotdeauna rezultatul unei proiectări corespunzătoare. În lecţie se obiectivează toate elementele procesului de învăţământ (obiective, resurse, conţinut, strategii, evaluare). S-a avansat un algoritm procedural ce corelează patru întrebări esenţiale, în următoarea ordine: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost bine făcut? O atenţie deosebită trebuie acordată şi metodologiei utilizate în cadrul fiecărei secvenţe proiectate. Mă voi referi în cele ce urmează la o secvenţă din proiectarea unei lecţii în care predomină folosirea metodei ,,Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat’’. Aplicarea metodei ,,Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat’’ presupune parcurgerea a trei paşi: accesarea a ceea ce ştim (etapa ,,Ştiu’’), determinarea a ceea ce dorim să învăţăm (etapa ,,Vreau să ştiu’’) şi reactualizarea a aceea ce am învăţat (etapa ,,Am învăţat’’) Tema: Măsurarea timpului Clasa: a II-a Forma de organizare: frontală, individuală, pe grupe Obiective operaţionale: -să selecteze corect cunoştinţele acumulate până în momentul desfăşurării activităţii; -să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva nou; - să-şi însuşească noile cunoştinţe; Etapa „Ştiu” Se va împărţi clasa în 4 grupe a câte 4 elevi ( grupe eterogene). Fiecare grupă îşi va alege un secretar care va nota pe fişă cele stabilite de membrii grupului. Cadrul didactic anunţă elevii tema lecţiei: ,,Măsurarea timpului”. Se prezintă pe tablă tabelul cu rubricile: ,,Stiu. Vreau să ştiu. Am învăţat “. Elevii realizează tabelul pe fişa de lucru, sau îl au desenat pe caiete de învăţător. La început se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată, apoi fiecare grupă va citi de pe fişă ceea ce au notat. Împreună cu cadrul dadactic, elevii vor stabili ce ar trebui să fie notat în tabel la rubrica ,,Ştiu”, apoi completează prima rubrică a tabelului, atât pe fişe cât şi pe tablă. Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat Cu ce instrument se măsoară timpul. Câte luni are un an. Care sunt anotimpurile anului. Lunile corespunzătoare fiecărui anotimp. Lunile anului. Zilele săptămânii. Câte ore are o zi. Care este prima zi a anului. Care este ultima zi a anului. Etapa „ Vreau să ştiu” Cadrul didactic solicită elevii să formuleze întrebări despre ce ar dori să ştie legat de tema propusă. Dirijând cu tact conversaţia, învăţătorul îi ajută pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despre care ar vrea să cunoască ceva nou. Se notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului, atât la tablă, cât şi pe fişe. Ştiu Vreau să ştiu Cu ce instrument se măsoară Cum recunosc orele pe ceas? timpul. Câte minute are o oră? Câte luni are un an. Câte minute are o zi? Care sunt anotimpurile anului. Câte săptămâni are un an? Lunile Câte zile are o lună? corespunzătoare fiecărui anotimp. Câte zile are un an? Lunile anului. La ce oră începe ziua? Zilele săptămânii. La ce oră se sfârşeste ziua? Am învăţat Câte ore are o zi. Care este prima/ultima zi a anului. În continuare, cadrul didactic predă elevilor, în maniera aleasă de el, conţinutul lecţiei, utilizând metodele şi mijloacele didactice adecvate temei, nivelului clasei şi modului de organizare al clasei. Etapa „Am învăţat” După predarea conţinutului, se revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat elevii în etapa anterioară şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Se reia fiecare întrebare şi se notează răspunsurile aflate în timpul predării noului conţinut în coloana a treia. Ştiu Cu ce instrument se măsoară Vreau să ştiu Cum recunosc orele pe ceas? Am învăţat Să recunosc orele pe ceas cu timpul. Câte minute are o oră? ajutorul manoşelor. Câte luni are un an. Câte săptămâni are un an? O oră are 60 de minute. Care sunt anotimpurile anului. Câte zile are o lună? Un an are 52 de săptămâni. Lunile corespunzătoare fiecărui Câte zile are un an? O lună are 28, 29 30 sau 31 de anotimp. La ce oră începe ziua? zile. Lunile anului. La ce oră se sfârşeste ziua? Un an are 365 sau 366 de zile. Zilele săptămânii. O zi începe la ora 0 şi se Câte ore are o zi. termină la ora 24. Care este prima zi a anului. Care este ultima zi a anului. Dacă rămân întrebări la care nu s-a găsit un răspuns, se poate discuta cu elevii pe acea temă (în ora respectivă, în funcţia de timpul de care dispune cadrul didactic) sau rămân ca punct de plecare pentru alte activităţi. În încheierea lecţiei, pentru a se realiza un scurt feed-bach, elevii revin la schema S/V/A şi decid ce au ştiut la începutul lecţiei, ce au vrut să înveţe pe parcursul ei şi ce au învăţat din lecţie. Se va da elevilor să completeze un text lacunar: ,, Luna decembrie are ............zile iar februarie are .........zile. Dacă manoşul mical cesului este în dreptul cifrei 1 iar cel mare în dreptul cifrei 3, este ora........ Două zile au ....... ore.” Elevii vor completa textul lacunar fără a se folosi de tabelul completat anterior. În cadrul acestei metode se utilizează unele procedee didactice cum sunt: conversaţia, demonstraţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul. Bibliografie:  Cerghit, I. - Metode de învăţământ, E.D.P., Buc., 1998  Ionescu, M., Radu, I. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1995;  Ionescu, M., (2005), Instrucţie şi educaţie, Ed. a 2-a, rev.-Arad: „Vasile Goldiş” University Press.  Sorin Cristea (1998), Dicţionar de termeni pedagogici, Ed. Did. şi Ped. , R.A. Bucureşti  Vasile Fluieraş (2003), Paideia şi gândire critică, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă  Lazăr Vlăsceanu :Curs de pedagogie